Cetăţenii din afara UE şi din România şi Bulgaria vor primi de la 1 iulie permise de muncă în Olanda doar în cazuri excepţionale, potrivit unei propuneri înaintate de ministrul afacerilor sociale Henk Kamp şi susţinute de guvernul olandez.
Kamp propune ca angajatorii din sectorul agricol să recurgă într-o mai mare măsură la şomerii olandezi, potrivit politicii guvernului de a pune presiune asupra şomerilor pentru ca aceştia să accepte să muncească, informează EurActiv.
În ceea ce priveşte cetăţenii din afara UE, Kamp susţine că 'ei nu ar trebui primiţi'. 'În primul rând, contribuie la creşterea şomajului în Olanda şi apoi, Olanda ar trebui să caute în interiorul UE şi nu în afara sa', a declarat Kamp, citat de cotidianul olandez NIS News Bulletin.
Prin 'în afara UE' Kamp înţelege, de asemenea, România şi Bulgaria. Ambele ţări s-au alăturat UE în 2007, însă Olanda preferă să-şi menţină piaţa muncii închisă, pentru moment, pentru cetăţeni din aceste două ţări, notează cotidianul olandez.
Angajatorii care pretind să aibă nevoie de bulgari şi români trebuie să depună toate documentele pentru un permis de munca. Astfel, Kamp vrea ca 'sistemul să devină mult mai restrictiv'.
Pentru cetăţenii din alte state membre ale UE (în special Polonia), nimic nu se va schimba. 'Ei beneficiază de dreptul fundamental' de a munci în Olanda, recunoaşte ministrul. Organizaţia fermierilor LTO se declară nemulţumită de afirmaţiile făcute de Kamp. 'Haga aruncă incapacitatea sa de a recruta olandezi şomeri pe angajatori', susţine preşedintele Albert Jan Maat. Cultivatorii de pomi fructiferi, căpşuni şi legume din Noord-Brabant angajează, în special, români sau bulgari.
De la extinderea UE din 2004, în medie, aproximativ 165.000 de cetăţeni din Europa Centrala şi de Est au lucrat în agricultură şi horticultură, construcţ
