Cu putin timp in urma, Monica Macovei ii marturisea lui Robert Turcescu ca se simte ca un "dusman al poporului". Consternanta observatie m-a facut sa ma intreb daca este cu putinta ca domnia sa sa imparta, in final, soarta lui Ion Mihai Pacepa. Defectarea, in 1978, a fostului sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe zguduia din temelii o serie de interese majore ale statului comunist – ale caror dimensiuni, cat si sferele de influenta afectate devin oarecum estimabile si datorita faptului ca, dupa aproape trei decenii, tineri politicieni precum Cozmin Gusa continua sa vada in Pacepa un tradator.
Valoarea fostului ministru al Justitiei este, incontestabil, mai mare decat cea a spionului-sef ceausist. Eforturile notabile ale Monicai Macovei depuse in vederea crearii unui sistem judiciar aflat in slujba cetateanului si neaservit mai-marilor zilei reprezinta un veridic act de munca patriotica. In aprilie, dupa suspendarea presedintelui, facea o prima declaratie asemanator de socanta, admitand ca s-ar putea vedea nevoita sa-si paraseasca tara. Iata ca premonitia s-a adeverit, domnia sa urmand a-l consilia pe premierul macedonean in probleme de combatere a coruptiei.
Tare mi-e teama ca perioada ministeriatului ei va fi curand perceputa drept interludiu exotic, survenit inopinat si in urma unui amestec din exterior, astfel incat oligarhia s-a vazut, temporar, incoltita. Pentru reusita reformelor ei, ar fi fost nevoie de o sustinere durabila din partea Bruxelles-ului – inclusiv dupa momentul aderarii Romaniei la UE. In cadrul dialogului mentionat mai sus si purtat in ajunul publicarii raportului CE, domnia sa parea abatuta, chiar resemnata – ceea ce permite supozitia ca va fi fost in cunostinta de cauza despre decizia comisarului Frattini de diluare a concluziilor monitorizarii. Atitudinea "lasa" a oficialului european a determinat "Financial Times" sa-