ARGUMENT ● O carte esenţială despre o identitate esenţială
Despre ce Europă vorbim? Despre "vechea" sau despre "noua" Europă? Aceste diferenţe – care sînt şi cum sînt? –, pot deveni un obstacol sau, mai grav, un criteriu de departajare între "centru" şi "periferii"?
ARGUMENT ● O carte esenţială despre o identitate esenţială
Despre ce Europă vorbim? Despre "vechea" sau despre "noua" Europă? Aceste diferenţe – care sînt şi cum sînt? –, pot deveni un obstacol sau, mai grav, un criteriu de departajare între "centru" şi "periferii"?
Pentru că domeniul culturii nu prezintă "avantajul" activării unor clauze urmate de sancţiuni din partea Comisiei Europene, sancţiuni care, la rîndul lor, pot servi ca argumente împotriva adversarilor politici, cărţi cum este cea a profesorului Răzvan Theodorescu, "Europa noastră şi noi", apărută recent la Editura Capitel, sînt trecute cu vederea. Fireşte, este vorba despre moduri diferite de "a citi harta europenă", iar acest lucru poate fi un argument solid pentru cei care cred că "europenitatea" noastră nu a început o dată cu declanşarea negocierilor cu UE şi nici nu s-a încheiat o dată cu îndeplinirea criteriilor de aderare. Cu atît mai puţin, că s-ar putea sfîrşi prin activarea unei clauze sau o dată cu jalba în proţap dusă la (noua) Înaltă Poartă, de la Strasbourg sau de la Bruxelles.
"Spaţiu de tradiţii imperiale şi "interimperiale" – scrie Răzvan Theodorescu –, vehiculînd ideologii supranaţionale, de la aceea a celei "de-a treia Rome" ţariste pînă la aceea a panslavismului, pînă la statalitatea asiatică de tip stalinist şi pînă la "internaţionalismul proletar", acest imens rezervor al Europei Orientale – de fapt al Europei întregi şi al planetei – trăieşte acum ceasul unor nostalgii, al exacerbării naţionaliste şi ortodoxe. Dar şi, nu mai puţin, momentul elaborării unor proiecte