Victor Ponta a văzut vizita chineză la nivel înalt de la Bucureşti ca un fel de pom de Crăciun.

În timp ce la Bucureşti premierul chinez Li Keqiang era primit în triumf (agenţia de presă Xinhua nota că este pentru prima oară în ultimii 19 ani când se organizează la Bucureşti o ceremonie de primire la aeroport cu gardă de onoare şi cu tineri care oferă pâine şi sare) în Marea Chinei de Est tensiunea creştea dramatic. S-a ajuns aici în urma deciziei Beijingului de a-şi extinde unilateral spaţiul de supraveghere aeriană într-o zonă care se suprapune parţial peste cele similare instituite de Japonia şi Coreea de Sud, decizie care are la bază o dispută teritorială asupra unor mici insule nelocuite, Senkaku. Peisajul e însă mai complicat pentru că sunt implicate şi Statele Unite care au tratate de securitate cu ambele ţări. Tot în aceeaşi perioadă, dar mult mai aproape de noi, aveam un alt gen de tensiuni: între Uniunea Europeană şi Rusia. Decizia preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, de a renunţa în ultimul moment, în mare parte în urma presiunilor Moscovei, la semnarea la Vilnius a Partenariatul Estic, cel mai ambiţios proiect politic post-extindere al UE, făcea acordul în mare parte irelevant cu toate că la el au aderat în final Republica Moldova şi Georgia. Şi asta după cinci ani de negocieri intense şi 27 de vizite la Kiev a oficialilor de la Bruxelles. O lume complicată, aşadar, cu crize în lanţ, cu mutaţii geopolitice semnificative şi provocări globale majore.

Li Keqiang a venit la Bucureşti, în fruntea unei impresionante delegaţii comerciale, pentru a participa la forumul China - Grupul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Deci nu a fost vorba de o vizită bilaterală, iar faptul că reuniunea a avut loc în capitala României nu i se datorează lui Victor Ponta, ci fostului premier, Mihai Răzvan Ungureanu, care a participat în luna mai anul