Decizia autorităţilor franceze de a repatria romi pe bază voluntară ridică semne de întrebare pentru ONG-uri, care cred că este vorba de o alegere falsă. Franţa a repatriat în România, joi, circa 100 de romi - oameni despre care autorităţile de la Paris insistă că au plecat voluntar şi au acceptat suma de 300 de euro, în loc să rişte să fie expulzaţi forţat peste o lună, scrie The New York Times.
Robert Kushen, director executiv la Centrul European pentru Drepturile Romilor de la Budapesta, a apreciat că oferind această alegere falsă, "francezii încearcă să se pună la adăpost de eventuale acţiuni în justiţie, argumentând că cei care pleacă fac acest lucru voluntar şi nu sunt expulzaţi ca grup", scrie The New York Times, citat de NewsIn.
Expulzările în masă, bazate pe criterii etnice, încalcă normele europene, potrivit lui Kushen, la fel ca şi faptul că Franţa nu evaluează individual fiecare caz în parte - preferând ca poliţia să exaineze în grabă documentele, scrie cotidianul american.
Noua campanie a fost criticată ca fiind politică, un efort al lui Sarkozy de a-şi consolida susţinerea în rândul electoratului de dreapta. De asemenea, demersul a fost criticat drept rasist, pentru că ia în calcul criterii etnice sau de rasă, în loc de infracţiuni individuale. Guvernul respinge criticile şi susţine că încearcă să combată infracţionalitatea şi să menţină ordinea publică.
Însă atât susţinătorii, cât şi criticii campaniei lui Sarkozy confundă uneori infractorii juvenili din suburbiile sărace, dintre care mulţi sunt musulmani, cu romi, care nu sunt francezi, şi cu nomazii francezi, care au dreptul să rămână în ţara lor. Legea franceză prevede ca administraţiile locale să asigure spaţii unde nomazii să îşi poată instala tabere, unde să aibă acces la apă şi curent electric. Însă mulţi primari nu au respectat această prevedere, ceea ce i-a determinat