Doar 70.000 de romani au ales pana acum sa incheie o pensie privata facultativa (pilonul III), fata de cei 3,6 milioane care au aderat la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II). Avand in vedere contributiile mici ce vor alimenta fondurile obligatorii, suplimentarea planului de pensie cu una facultativa este mai mult decat necesara.
La pensia obligatorie, contributia initiala (pentru 2008) este de 2% din venitul brut, ea crescand cu jumatate de procent pe an pana la 6% in 2016. Sistemul este inflexibil, contributia este fixata, iar participarea este permisa doar salariatilor, care raman practic captivi in sistem.
La pensia facultativa, clientul poate pune deoparte pentru batranete oricat doreste, pana la 15% din venitul brut realizat in fiecare luna. Sistemul este flexibil, procentul contribuit putand fi ales liber de catre client. De asemenea, participarea poate fi majorata, redusa sau chiar intrerupta si reluata, oricand decide clientul. In plus, practic oricine obtine venituri poate contribui, nu doar salariatii: sistemul pensiilor facultative este deschis si celor cu profesii liberale si activitati independente.
Studiile internationale arata ca fiecare persoana trebuie sa economiseasca cel putin 10%-15% din veniturile realizate in timpul vietii pentru a putea avea o pensie decenta, care sa-i asigure un nivel de trai comparabil cu cel din periaoda activa. Pe langa aceste economii se asaza randamentul investitiilor facute de fondurile de pensii in care fiecare contribuie.
In aceste conditii, un calcul simplu arata ca doar un plan complet de pensii, adica una obligatorie si una facultativa, poate aduce venituri decente la batranete, cu conditia unor contributii constante. Un calcul estimativ, realizat pe baza conditiilor economice din prezent, arata ca pensia obligatorie nu poate aduce sume impresionante la finalul perioadei acti