După ce a fost liderul UE la construcţii, România a ajuns în nici doi ani ţara cu cea mai puternică scădere a volumului lucrărilor din domeniu. Dezvoltatorii au oprit brusc investiţiile, băncile au închis puşculiţa cu bani, românii loviţi de criză nu au mai cumpărat case, iar firmele s-au mutat din spaţii de lux în imobile cu chirii mai mici.
Construcţiile au reprezentat motorul economiei româneşti în 2007-2008 şi au atras în dezvoltare industrii importante, precum cea a cimentului, adezivilor, vopselelor, instalaţiilor sanitare, mobilei etc. Oamenii aveau de lucru, existau bani, consumau, iar consumul în creştere a generat dezvoltarea altor industrii. Nu trebuie uitat că la baza acestor ani înfloritori au stat banii dezvoltatorilor străini care au venit aici convinşi că vor scoate profituri uriaşe. Când robinetul cu bani s-a închis şi criza a stopat investiţiile, visul dezvoltatorilor s-a prăbuşit o dată cu iluzia bunăstării pe care o trăia România.
CĂDERE CU CIRCA 27% ÎNTR-UN AN
După nici doi ani, în luna februarie a acestui an, ţara noastră a avut cea mai puternică scădere a volumului lucrărilor de construcţii din UE, comparativ cu luna precedentă, arată datele prezentate ieri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În luna februarie 2010, comparativ cu luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 13,8 procente în România, cea mai mare scădere înregistrată de o ţară din Uniunea Europeană, aceasta după o scădere de 6,4 procente în luna ianuarie 2010, comparativ cu luna precedentă.
În ritm anual, în februarie 2010 comparativ cu luna februarie 2009, România a înregistrat o scădere semnificativă a volumului lucrărilor de construcţii, minus 26,9 procente, de peste două ori mai mare faţă de scăderea de 10,6 procente înregistrată în luna ianuarie. Cea mai afectată zonă a fost cea a clădirilor rezidenţia