Diana ADAMEK
Ochiul de linx. Barocul si revenirile sale
Editura Limes, Cluj, 2004, 208 p.
Studierea fenomenelor literare si artistice a reprezentat, mai ales in ultimul secol, un continuu subiect de discordie pentru cercetatori, in special din cauza decupajului subiectiv al periodizarilor. Unul dintre cele mai controversate fenomene, sub acest aspect, este eternul baroc, citit si recitit pina la epuizare. Teoretizarea prea intensa a unui fenomen cultural atrage dupa sine estetizarea produselor sale artistice, in detrimentul unei trairi autentice a re-citirii acestora, in contextul valabilitatii lor in prezentul receptarii. Un fenomen similar s-a petrecut si cu barocul.
- Intre baroc si manierism – eterna dilema
Epuizat conceptual si sistematizat in doua directii solide de cercetare, barocul are astazi trasat un cadru terminologic indeajuns de riguros incit sa nu se mai poata aduce, cu usurinta, teze reale capabile sa le rastoarne pe cele deja consacrate. Dorinta de a da o coerenta si un sens istoriei literaturii si artelor s-a manifestat in identificarea unor constante culturale valabile indiferent de timp si spatiu: teoria barocului ca „eon“ la Eugenio d’Ors, continuat de Jean Rousset, Rosario Assunto si Alexandru Cioranescu, pe de-o parte; teoria manierismului ca permanenta a spiritului creator la Curtius si Hocke, pe de alta parte. Aceste doua scoli rivale sint imposibil de reconciliat, in conditiile in care cei dintii izoleaza manierismul ca pe un paria al barocului, iar cei din urma discuta barocul ca fixat in timp si spatiu, orientat ideologic si sustinator al Contrareformei.
In ciuda acestor flagrante diferente terminologice si de periodizare, de conceptualizare a fenomenelor literare si artistice, Diana Adamek, autoarea studiului Ochiul de linx. Barocul si revenirile sale, isi propune unificarea celor d
