Clădirea dispune de 150 de locuri şi se poate juca handbal, volei, fotbal şi tenis de câmp.Compania Naţională de Investiţii a alocat aproape un milion de euro pentru o construcţie impunătoare într-un sătuc de la marginea judeţului.

De la Târgovişte la Fierbinţi, sat care ţine de comuna Şelaru, locul unde s-a ridicat a doua sală de sport ca mărime din judeţ, ai de mers cale de aproximativ 60 de kilometri. Drumul e bun, aşa că cine vrea are ocazia să vadă şi să se minuneze de construcţia în care s-a băgat un milion de euro. Când intri în Fierbinţi, prima impresie ar fi că satul e pustiu.

Oamenii sunt ocupaţi cu agricultura, nu au timp de pierdut pe drum. Toamna e grămadă peste ei şi mai au încă de adunat roade de pe câmp, de strâns furaje. Despre minunea construită în aşezarea lor, sunt unii localnici care nu ştiu nimic. Nu au avut timp să se ducă să vadă sala de sport, amplasată undeva, mai spre marginea satului, în râna şcolii.

Mulţi se întreabă pentru ce a trebuit ditamai construcţia, că doar Fiebinţi nu e oraş. Era suficientă o sală mai mică, să bată cu numărul de locuitori, cu elevii de la şcoală. Diferenţa de bani ar fi putut fi utilizată pentru drumuri.

Prioritare trebuiau să fie căile de comunicaţie

Consilierul Victor Nae, care reprezintă în Consiliul Judeţean Dâmboviţa zona Găeştiului şi bate uliţele satelor din sud, consideră că sala de sport de la Fierbinţi reprezintă o pată de culoare pentru aşezarea săracă de câmpie.

„Nu vreau să fiu înţeles greşit. Oamenii de acolo meritau să aibe şi ei o sală de sport, dar prioritare erau alte investiţii. Eu îi consider pe locuitorii din Fierbinţi «arestaţi la domiciliu». Nu au legături bune cu judeţele limitrofe, cu restul Dâmboviţei. Sala de sport a fost construită în opt luni. Costurile au fost suportate de Compania Naţională de Investiţii”, afirmă Victor N