Care sunt perspectivele în diagnosticul rapid molecular al tuberculozei şi al MDR-TB aflăm de la Mihaela Tănăsescu, Cristian Didilescu, Constantin Marica, în articolul ce deschide nr. 3/2013 al revistei Pneumologia. Testarea în sisteme automate în mediu lichid şi metodele moleculare de hibridizare liniară sunt recomandate de ghidurile OMS actuale. Ecourile româneşti ale COPD Audit-ului realizat de ERS (European Respiratory Society) sunt analizate de Florin Mihălţan. Privind datele, se poate concluziona că suntem descoperiţi la asistenţa în serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente), la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistenţa la domiciliu a pacientului cu insuficienţă respiratorie cronică). De asemenea, Publicitate nu există programe de asistare a pacientului externat, iar cei cu BPOC care se internează sunt mai tineri (63 de ani, în medie). Ei au dispnee (80%) sau expectoraţie muco-purulentă (64%). La momentul internării se prescriu antibiotice în proporţie de 93%. Sunt internate prea uşor şi prea repede cazuri de exacerbări din stadiile I şi II, fapt ce influenţează ulterior reacţiile medicilor şi rezultatele la distanţă. Stenoza traheală iatrogenă la pacientul cu BPOC constituie o provocare medico-chirurgicală, în opinia Emiliei Crişan şi a colab. Studiul realizat şi-a propus analiza unei serii de cazuri de astfel de stenoze, apărute la pacienţi cu BPOC, a căror exacerbare a necesitat intubaţie oro-traheală. Stenozele s-au dezvoltat, în medie, după 24 de zile de intubaţie şi au fost severe, cu tablou clinic dramatic. Algoritmul terapeutic a cuprins, într-o primă fază, tehnici de bronhoscopie intervenţională cu o rată de succes de 37%, dar rezultatele au fost instabile în timp, necesitând protezare. Abordarea chirurgicală, de elecţie în tratamentul stenozelor traheale în general, în cazul ac