LA AER. Moştenitorii Cireşarilor promovează natura, discuţiile în jurul focului de tabără şi declară război dependenţilor de messenger.
Într-unul dintre birouri, pe un dulap, stă poza celui care a scris „Biblia” lor, lordul Baden Powell.
Marian, Diana, Vlad şi Mircea sunt o parte dintre liderii naţionali şi conduc peste 2.500 de tineri din toată ţara, învăţăcei sau experţi în metode de supraveţuire cu resurse minime, orientare în spaţiu, căţărări pe munte, ecologizare sau comunicare.
Toţi sunt cercetaşi, o practică aplicată pentru prima dată de lordul Powell în Anglia, în anii ’30, care a ajuns apoi în România şi pe urmele căreia au călcat şi Nicolae Iorga, Carol al II-lea sau Mircea Eliade.
Când au ajuns comuniştii la putere, au mai schimbat din reguli şi au politizat cercetăşia, iar practicanţii ei au devenit pioneri şi şoimi ai patriei. După 1990, încetul cu încetul lucrurile au început să se schimbe.
Râul, copacii şi soarele, cele mai bune hărţi în pădure
Marian e din Drăgăşani, iar pentru el, de trei ani, „cercetăşia a devenit un mod de viaţă”.
„Sunt lucruri pe care le fac fără să-mi dau seama că vin din cercetăşie. Sunt foarte ordonat, de exemplu. Odată, când am fost la munte cu prietenii, unul dintre ei a scos harta crezând că ne-am rătăcit. L-am liniştit imediat: Soarele e pe cer acolo, deci Sudul e în direcţia aceea, râul curge în direcţia aceea, noi trebuie să mergem încolo, spre potecă. Am ajuns perfect», povesteşte, râzând, Marian, acum student la Bucureşti, în anul I la Academia de Studii Economice.
Lupişori, temerari şi exploratori
Deşi s-au născut în era internetului, tinerii nu sunt sclavii messengerului sau ai jocurilor pe calculator. Importantă, spun ei, este comunicarea faţă în faţă.
Pe Diana, o tânără din Târgu- Mureş,
