Fabrica de încălţăminte Guban Timişoara, care le-a încălţat atât pe Sophia Loren, cât şi pe Elena Ceauşescu, iar mai nou pe Norica Nicolai sau Adelina Pestriţu, exportă pantofi în Europa de vest, la peste 70 de ani de la înfiinţare. La Revoluţie avea 3.000 de angajaţi, iar acum are mai puţin de 100.

Guban - creaţia unui om care abia ştia să scrie şi să citească

Povestea fabricii Guban este, de fapt, povestea fondatorului acesteia, Blaziu Guban, care a înregistrat, de altfel, brandul Guban, ce cuprindea crema de ghete şi producţia de încălţăminte atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Blaziu Guban a crescut într-o familie de părinţi adoptivi, la Oradea. A făcut cinci clase şi abia ştia să scrie şi să citească. În tinereţe a lucrat ca îngrijitor de porci, iar în timpul primului război mondial s-a angajat la o fabrică de ghete din Oradea, unde a fost fascinat de combinarea substanţelor de acolo.

În anul 1932, directorul fabricii Filt din Timişoara a mers în vizită la prietenul său care conducea fabrica de la Oradea la care se angajase şi Blaziu Guban. El căuta un chimist bun şi l-a angajat pe Guban la Timişoara. Acolo, în bucătăria locuinţei sale, Guban a creat o cremă de ghete pe care o punea în cutii metalice refolosite.

Apoi, dându-şi seama de talentul său de chimist, Blaziu Guban s-a gândit că este momentul să îşi deschidă propria afacere. Astfel, în 1937 a înregistrat la Registrul Comerţului "Uzinele Chimice Guban Timişoara" şi a încheiat rapid un contract cu fabrica Mecher, care îi livra cutii de tablă inscripţionate cu numele Guban, pe care le folosea pentru crema de ghete pe care o fabrica. Pentru că afacerea era înfloritoare, de la crema de ghete s-a trecut la producţia de ceară şi diferite soluţii pentru lipit ghetele.

Guban, singura fabrică din România care a scăpat de naţionalizare în 1948

Fabrica Guban din