Politicul a luat locul ştiinţei, artei, educaţiei, moralei şi religiei. Experţilor în aceste domenii li s-au substituit politicienii.
Titlul însemnărilor de faţă le va aduce în minte iubitorilor de literatură versul celebru al lui Paul Verlaine din „Art poétique“: „La poésie avant toute chose“. Aria timpului este alta astăzi decât ieri: politicul a luat faţa poeziei. (Îi rog pe cititori să considere intenţionată forma masculină a substantivului: „politicul“ este un concept, „politica“, o realitate. Despre cel dintâi vreau să vorbesc, nu despre cea de a doua.)
Cine nu ştie gluma cu elevul care, la orice întrebare a profesorului, se referă la castravete? Politicul este castravetele nostru cel de toate zilele.
Ideea mea este că mai toate subiectele actuale de dezbatere publică, la noi, ca şi pretutindeni în lume, au devenit pe nesimţite politice. Cine nu ştie gluma cu elevul care, la orice întrebare a profesorului, se referă la castravete? Politicul este castravetele nostru cel de toate zilele. Politicul a luat locul ştiinţei, artei, educaţiei, moralei şi religiei. Experţilor în aceste domenii li s-au substituit politicienii. Repet: nu în sens propriu. E vorba nu de politicienii de meserie, care sunt, sau ar trebui să fie, experţi ei înşişi în domeniul lor, ci de cei care transformă spontan (era să zic inconştient) orice dezbatere de specialitate într-una politică. Iată pandemia secolului XXI.
De la Simone de Beauvoir citire
Un exemplu clasic este faimoasa remarcă a Simonei de Beauvoir pe care se bazează feminismul până astăzi: „Nu te naşti femeie, devii femeie“. Pentru biologi, remarca e ştiinţific absurdă. Una dintre primele abordări politic corecte din istorie, remarca a făcut o lungă carieră. Mişcarea feministă din întreaga lume a supt, decenii la rând, la sânul sterp al Simonei de Beauvoir. Inclusiv teoria genului, la modă în zilele no