Decizia luată de patru state din UE, printre care România, de a facilita acordarea cetăţeniei pentru multe persoane din afara Uniunii provoacă din nou temeri legate de un aflux de mână de lucru ieftină pe piaţa europeană.

Imigraţia a fost mereu o chestiune sensibilă în Europa, dar, în ultima vreme, având în vedere faptul că actuala criză economică alimentează temerile legate de creşterea şomajului, naţiunile europene sunt extrem de sensibile în ceea ce priveşte venirea unor străini care le iau slujbele cetăţenilor lor. Deci nu este greu de înţeles de ce liderii din mai multe state UE sunt nemulţumiţi că omologii lor din patru naţiuni europene extind promisiunea acordării cetăţeniei către aproape cinci milioane de persoane - majoritatea venind din afara UE, comentează revista Time, citata de NewsIn.

Este o tendinţă în creştere din luna mai, de când Ungaria a decis să acorde cetăţenie maghiarilor din Slovacia, Ucraina, România şi Serbia care doresc acest lucru. Decizia a venit după ce Bucureştiul a decis în aprilie 2009 să faciliteze procedurile de acordare a cetăţeniei pentru peste un milion de persoane din R. Moldova. De asemenea, Bulgaria a luat aceeaşi decizie la începutul acestui an pentru aproape două milioane de persoane din Macedonia şi Turcia. Şi totul a venit după ce Spania a anunţat, în urmă cu doi ani, că va acorda cetăţenie străinilor ai căror părinţi sau bunici spanioli au părăsit ţara din cauza războiului civil şi a dictaturii lui Franco. Circa 225.000 de persoane din Cuba, America Centrală şi America de Sud au cerut deja cetăţenia spaniolă conform acestei decizii, iar 117.000 deja au obţinut-o.

Estimările arată că numărul total al persoanelor ce ar putea beneficia de ofertele de cetăţenie este de cinci milioane, deşi multe persoane din acest total sunt deja cetăţeni UE - circa 1,4 milioane maghiari din România, de exemplu. Mai mult d