Critici si demonstratii de protest impotriva refuzului Americii de a se alatura protocolului Protocolul de la Kyoto pentru combaterea schimbarilor climaterice, ca urmare a asa-numitului "efect de sera", determinat de cresterea emisiilor de gaze poluante, factor important al tendintelor de incalzire la scara globala, a intrat, in fine, in vigoare, la sapte ani dupa ce a fost semnat. Documentul, care prevede reducerea cu 5,2 la suta a emisiilor de gaze poluante, pana in 2012, a fost ratificat de 141 de tari, carora le revine, la un loc, 55 la suta din cantitatea totala a acestor gaze degajate in atmosfera, ca factor ce contribuie esential la incalzirea globala, cu efectele dezastruoase care se pot prevedea si care incep de pe acum sa se faca simtite: pe de o parte, topirea ghetarilor, cresterea nivelului oceanului mondial si inundatii pe mari intinderi, pe de alta parte, desertificarea unor vaste suprafete, pentru a nu mai vorbi de maladiile respiratorii sau de alta natura provocate de poluarea atmosferica. Protocolul a putut intra in vigoare numai datorita deciziei, dupa multe ezitari, in noiembrie trecut, a Rusiei de a-l ratifica, intrucat, altminteri, nu putea fi satisfacuta cerinta privind pragul de 55 la suta, amintit mai sus. SUA, care au semnat protocolul, au refuzat insa sa-l ratifice, ca urmare a unei hotarari a presedintelui Bush, adoptata imediat dupa asumarea primului sau mandat prezidential, in 2001. Aproape a patra parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2) - principalul gaz poluant - din intreaga lume provenind de pe urma activitatilor industriale americane si reducerea lor, cu ajutorul unor instalatii purificatoare de inalta tehnologie, ar implica uriase cheltuieli, pe care America nu este dispusa, deocamdata, sa le faca, cu atat mai mult cu cat de la prevederile protocolului sunt exceptate tari importante in curs de dezvoltare, cum ar fi China sau