Am remarcat și eu viteza cu care Mircea Geoană a ajuns din erou în țintă de atacuri, din ”președinte moral” în trădător sau individ bun de trimis la spitalul de nebuni. Nu e surprinzător: partidul s-a rotit, oamenii s-au rotit, presa de partid s-a rotit. Nimic din ce n-am mai văzut până acum. Dar există altă atitudine față de fostul președinte PSD, și e mult mai răspândită, indiferent de modul în care îl privesc, cu ură sau cu simpatie, indiferent dacă sentimentul e vechi sau nou descoperit. E neîncrederea exprimată în viitorul său politic; exprimată fie cu batjocură, fie cu condescendeță. Mircea Geoană e terminat dar nu-și dă seama de asta, e istorie, e un mort viu al politicii, cum îl numește Mirel Palada aka Turambar.

Ei bine, eu n-aș fi atât de sigur. Contestarea revocării din fruntea Senatului la Curtea Constituțională este tratată în același ton: e doar o pierdere de vreme, fără sens, fără șanse de succes. E un verdict pripit. Nu pot pronostica ce vor zice judecătorii, dar argumentele juridice, cel puțin, sunt de partea dlui Geoană. La fel, ”Platforma de la Dăbuleni” stârnește un zâmbet ironic și compătimitor sau o grimasă de dispreț și batjocură – ambele în aceeași idee: n-are nicio șansă, e ridicolă (auzi acolo, ”Dăbuleni” !). Dar și aici cred că oamenii, adversari sau prieteni, se grăbesc să-l vadă pe dl Geoană îngropat. Alegerile din 2012 sunt departe de a fi o afacere încheiată; țelul USL va fi obținerea numărului magic de 50%+1 din parlamentari, prin care să oprească și să inverseze intenția președintelui Băsescu de a le băga un premier agreat de el pe gât – așa cum a făcut până acum în trei rânduri. Câțiva senatori și deputați ”de Dăbuleni” și de aiurea, ar putea fi exact cei care țin majoritatea asta în balanță. Iar dacă o vor înclina pentru președinte, orice va fi obținut dl Geoană în schimb, va fi într-o situație mult mai bună decât rivalul