Pe tot parcursul campaniei electorale, soselele Americii au fost strabatute in lung si-n lat de o flotila intreaga de autobuze ale Partidului Republican, vopsite in culorile nationale, rosu, alb, Pe tot parcursul campaniei electorale, soselele Americii au fost strabatute in lung si-n lat de o flotila intreaga de autobuze ale Partidului Republican, vopsite in culorile nationale, rosu, alb, albastru, si arborand, alaturi de portretul lui Bush, sloganul acestuia: "O lume mai sigura - o America mai plina de speranta". Ori de cate ori convoiul se oprea, avea loc mitingul de rigoare, cu toata recuzita zgomotoasa aferenta. In aceasta atmosfera de balci electoral, pe langa convoiul oficial, se putea observa strecurandu-se si un alt autobuz, cu imagini si lozinci in acelasi stil. La bordul acestuia, doi cineasti, Mike Bonnano si Andy Bilchlbaum, cunoscuti pentru documentarele-farsa pe care le realizeaza. Pretinzand ca sunt reprezentantii grupului "Yes Bush Can" (Da, Bush poate), ei solicitau multimii de gura-casca din jur sa raspunda la un chestionar intocmit, chipurile, de echipa candidatului republican. Multi dintre republicanii convinsi aflati de fata s-au grabit sa se declare de acord - sub semnatura - ca in zona in care locuiesc sa fie depozitate... deseuri nucleare, in vreme ce tinerii necasatoriti au promis - tot sub semnatura - ca nu vor intretine relatii sexuale inainte de casatorie (cunoscut fiind puritanismul lui Bush). Mai mult, ca raspuns la o alta intrebare a chestionarului, nu putini dintre cei de fata au specificat la ce arma ar dori sa fie repartizati copiii lor in vederea... "viitorului razboi impotriva Coreei de Nord". O mostra a naivitatii legendare si lipsei de informare a alegatorului american de rand si, totodata, un exemplu tipic al psihologiei multimilor, gata sa-si dea adeziunea, pentru a se afla in treaba, la cele mai mari nazbatii.