Cum reuşeşte Bogdan Stanoevici ca după atâţia ani de actorie să-şi păstreze intactă prospeţimea este o întrebare care m-a frământat după ce mi-a făcut bucuria de a acorda un interviu în exclusivitate Jurnalului de Duminică. Pe culmile succesului datorită rolului din "Sania albastră", a plecat din România în 1989. Nu i-a fost uşor, dar a reuşit să se impună datorită tenacităţii şi talentului uriaş. A ajuns să joace pe aceeaşi scenă cu Depardieu, iar Delon l-a servit cu şampania sa producţie proprie, ceea ce nu este lucru puţin...

Ori de câte ori era nevoie de un băiat mare cu zâmbetul deschis şi privirile la fel, de un tânăr sincer, cu sufletul în palme, Bogdan Stanoevici era chemat. De la "Sania albastră" are amintiri multe şi frumoase. "Frumos era că filmul nu avea nimic ideologic, era o poveste între doi tineri care se iubeau, natură, peisaje. La filmările de la restaurantul de la Piatra Mare, era un grup de francezi care a văzut filmarea şi a venit să asiste. Au întrebat cine e actorul principal. M-au arătat, iar cineva din echipă a vrut să facă o glumă şi le-a spus: «Ştiţi, el este Alain Delon al României». Din clipa aceea, s-au dus în cameră şi i-au chemat pe toţi, s-a umplut restaurantul, de fiecare dată când trăgeam o priză aplaudau.

După a treia, a patra directorul de producţie nu mai putea şi mi-a spus: «Bogdane, fă ceva, că înnebunim». «Nu ştiu, nu-i cunosc», i-am spus. «Păi, de ce aplaudă?» «Nu ştiu, aşa o fi la ei». S-a dus să vorbească cineva cu ghida, ca să le spună că deranjează, fac prea mult zgomot. La care ghida le-a spus: «E foarte dificil, pentru că ei ştiu că acest actor este Alain Delon al României». «Dar spuneţi-le că nu e, e un actor popular, foarte simpatic, dar nu e Alain Delon. Poate pleacă»... Nu au plecat, cât am avut de tras în restaurant au stat cu noi. Când intram în hotel, mă aplaudau. Era ceva, mi-au cerut autografe