Laptele şi produsele derivate, precum iaurt, sunt tot mai puţin prezente în meniul de zi cu zi a românilor, iar cei care totuşi cumpără se orientează tot mai mult spre cel vândut la sticlă, în piaţă.
„Chiar dacă este mai ieftin, nu este certificat şi nici nu are acte de provenienţă", spune Bogdan Ioachim, director de comunicare al Danone. Şi Adriana Ionescu, directorul de marketing al Tnuva, confirmă acest lucru şi spune că, din cauza crizei, românii fie fac rabat de la astfel de produse, fie îl aleg exclusiv după preţ.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut în primele nouă luni din acest an cu 7% faţă de acelaşi interval din 2009, la 766.852 de tone. În acelaşi timp, chiar dacă segmentul de iaurt a crescut cu 5,6 puncte procentuale, România are cel mai scăzut consum de iaurt pe cap de locuitor cu 3,4 kilograme, faţă de Bulgaria cu 11,1 kilograme.
De patru ori mai puţin iaurt decât slovenii
Spre comparaţie, slovenii consumă 13,8% kilograme de iaurt pe cap de locuitor, de aproape patru ori mai mult decât românii. Per total, în primele opt luni, piaţa de lactate este estimată la un miliard de euro. Printre cei mai importanţi jucători din sectorului lactatelor se numără Danone, Tnuva, Albalact sau La Dorna.
Procesatorii îşi fac ferme proprii
Marii producători de lapte fie îşi construiesc ferme în România, fie apelează la parteneriate cu exploataţii locale pentru a-şi reduce costurile şi pentru a micşora dependenţa de importurile de lapte. Astfel, în România se produc, anual, 5,5 miliarde de litri de lapte, dintre care doar 1,2 miliarde de litri sunt procesaţi în sistemul industrializat.
Mai mult, o parte din lapte nu este la standarde europene şi de aceea mulţi proc
