Problema lui Sorin Cîrțu e că băieții lui nu joacă toți în același timp. Cînd reușesc unii, dezamăgesc alții, din care pricină Steaua n-are nici ritm , nici continuitate. Sîmbătă, Martinovici, L. Marinescu, Cr. Tănase și, mai ales, Dică doar au dormit în ghete, în vreme ce coechipierii lor s-au mai agitat, însă n-au strălucit. Conform obiceiului, Bilașco și Onofraș au ars gazul, părînd să-și fi uitat ambiția și inspirația la Urziceni! În general, prestația roș-albastră a suferit din lipsa omogenității și a angajamentului. A unui lasă-mă să te las inadmisibil, de netolerat, la o echipă cu pretenții. Dacă nu se va trezi, Steaua nu va ajunge unde și-a propus. Vrea mult și oferă puțin!
A trebuit să intre Maicon în minutul 72, la 0-1, pentru ca formația din Ghencea să răstoarne scorul in extremis și să smulgă o victorie mai degrabă nemeritată . Deoarece orice izbîndă realizată grație unui singur om se cuvine socotită norocoasă.
Majoritar, Sportul a fost echipa mai vie, mai determinată, mai prezentă. A controlat meciul, dominînd un adversar apatic, somnolent și plictisit. Pînă la urmă însă, ca și în finalul păgubos cu Timișoara, “gașca nebună” a pierdut pe mîna ei.. Viciu a înlemnit pe linia porții la golul 1, iar fundașul Rațiu s-a ferit de minge ca de un cîine turbat la centrarea premergătoare golului 2!
La 20 de ani, Viciu promite, dar mai are drum lung pînă să confirme. Nu cumva să intre și el în categoria celor născuți talente și morți speranțe. Din păcate, fotbalul românesc abundă în destine eșuate .
Personal, apreciez că poziția de ultima clasată a Sportului nu-i corectă. Că trupa din Regie merita o soartă mai bună. Parcă a urmărit-o blestemul, ori măcar ghinionul, la fel cum în repetate rînduri au vînat-o și arbitrii! Și-a apărat însă cu demnitate sărăcia, nevoile și neamul, atît că în fotbal contează rezultatele, nu impresiile. Impresiile