Primele alegeri prezidenţiale de după Revoluţie au adus la urne cei mai mulţi romăni din istoria postdecembristă. Iliescu rămăne preşedintele ales cu cele mai multe voturi (12.232.498), in timp ce Băsescu se situează la polul opus, cu 5,1 milioane de voturi.
Primele alegeri prezidenţiale de după Revoluţie au adus la urne cei mai mulţi romăni din istoria postdecembristă. Iliescu rămăne preşedintele ales cu cele mai multe voturi (12.232.498), in timp ce Băsescu se situează la polul opus, cu 5,1 milioane de voturi.
Din 1990 şi pănă la ultimele alegeri prezidenţiale din 2004, romănii s-au arătat tot mai puţin interesaţi să vină la vot. Aproape 15 milioane de alegători au mers la urne imediat după Revoluţie, faţă de circa 10 milioane, acum doi ani şi jumătate. Dintre şefii de stat postdecembrişti, Traian Băsescu este preşedintele care a obţinut cele mai puţine voturi.
Primele alegeri prezidenţiale organizate după Revoluţie, la 20 mai 1990, au adus la urne cei mai mulţi romăni din istoria postdecembristă: 14.826.616 din totalul de 17.200.722 inscrişi in listele electorale, ceea ce inseamnă unprocent-record de 86,19%.In cursa de atunci au fost inscrişi trei candidaţi, iar căştigător a fost desemnat Ion Iliescu (FSN), cu 12.232.498 de voturi (85,07%), de asemenea cel mai mare scor obţinut in ultimii 17 ani de un prezidenţiabil. Ceilalţi doi candidaţi, Radu Cămpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD), s-au plasat departe de căştigător, cu 1.529.188 de voturi (10,64%) şi, respectiv, 617.007 devoturi (4,29%). Peste numai doi ani, in 1992, romănii nu s-au mai prezentat la secţiile de votare in număr aşa mare ca in mai 1990. In primul tur al prezidenţialelor, desfăşurat la 27 septembrie, din cei 16.380.663 de cetăţeni cu drept de vot au venit la urne 12.496.430 (76,28%), cu aproximativ 2 milioane mai puţin decăt in â90, exact numărul celor car