Guvernanţii o fac pe chinezii daoişti. Unde greşeşte însă Li Viu Voi Nea? Acolo unde zice ”Există un gol care trebuie umplut”. Activismul ăsta însufleţit e de-a dreptul dăunător. ”Natura nu depune niciodată efort, aşa că înţeleptul trebuie să se ferească a se strădui prea mult”. Lasă Wu (golul) să cheme, iar plinul să răspundă – şi tot aşa, până la rectificarea bugetară. Negativă sau pozitivă – depinde de unde priveşti. (Pentru doamna ministru Câmp Ea Nu a fost o binecuvântare – a scăpat de nişte bani care-i prisoseau, precum femeia care s-a scuturat de iluzii şi a dispărut într-un nor, îmbrăcată într-o togă albastră şi cu un singur pantof). Wu se asortează cu un alt concept drag Executivului: wu-wei (inactivitatea maiastră).

Dar fiindcă guvernanţii practică un daoism predat parcă de consilierul onorific Ionel (Blănculescu), la seral, le vom lumina calea, ”de la un adânc la altul”.

Din ”Dao de Jing” cetire (n-ai zice că a fost scrisă cu cinci secole înaintea erei voastre):

”Dacă nu-i vom ridica în slăvi pe demnitari, nu vor fi certuri în popor. Dacă nu vom preţui obiectele rare, nu vor fi hoţi în popor. Dacă nu vom arăta ceea ce poate trezi invidia, inima poporului nu va fi tulburată! De aceea, cârmuirea omului înţelept face ca inimile lor să fie goale, iar burţile pline; le slăbeşte voinţa şi le întăreşte oasele (...).

Gloria şi ruşinea seamănă cu frica. Puterea este asemănătoare cu o mare nenorocire în viaţă. Ce înseamnă că gloria şi ruşinea seamănă cu frica? Aceasta înseamnă că oamenii neînţelepţi îşi câştigă gloria cu frică şi o pierd tot cu frică. Ce înseamnă că puterea este asemănătoare cu o mare nenorocire în viaţă? Aceasta înseamnă că sufăr de o mare nenorocire, pentru că îmi sunt preţios mie însumi (...).

Atunci când în stat domneşte dezordinea, apar 'slujitorii credincioşi'.

Omul înţelept nu se pune în eviden