Raportul Biroului Internaţional al Narcoticelor (n.r. - International Narcotic and Law Enforcement Report), care face referire la fraudele financiare din România, a creat vâlvă printre Raportul Biroului Internaţional al Narcoticelor (n.r. - International Narcotic and Law Enforcement Report), care face referire la fraudele financiare din România, a creat vâlvă printre autorităţi. Dacă documentul precizează că citează date ale Băncii Naţionale a României (BNR), Banca Centrală spune însă că nu a dat publicităţii, în nicio împrejurare, niciun raport şi nici alte informaţii privind evaluări ale fraudelor financiare. Se pare că Guvernul Tăriceanu a fost luat prin surprindere de acest raport şi a solicitat lămuriri suplimentare privind sursa datelor. "România este o ţară de tranzit pentru traficul de droguri, arme, maşini furate şi de persoane, datorită poziţiei sale geografice. În plus, ţara este vulnerabilă la fraudele financiare, care, potrivit BNR, ajung la 1-1,5 miliarde de dolari anual", se arată în raportul amintit. Acelaşi document aminteşte acţiunile întreprinse de România de-a lungul anilor pentru reducerea fraudelor financiare, dar remarcă un anumit grad de ineficienţă a acţiunilor privind prevenirea spălării banilor. "În cursul anului 2006, ONPCSB a avut eficienţă în prevenirea spălării banilor, fapt ce s-a menţionat şi în Raportul de Monitorizare publicat de CE în septembrie 2006", a precizat, pentru Adevărul, Adriana Luminiţa Popa, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Potrivit datelor ONPCSB, numărul de rapoarte de tranzacţii suspecte primite de Oficiu anul trecut a fost de 3.196, faţă de 4.061, în 2005. "Apreciem că Raportul, în integralitatea sa, privit prin prisma datelor statistice intermediare este obiectiv (...)", a mai precizat preşedintele ONPCSB. Precizări ale BNR "Într-un articol din Adevărul, din 14 mart