Am tot încercat să prezentăm pe unde scârţie sistemul românesc cu privire la monumente, oferind zeci de exemple. De această dată edificiu pe care îl prezentăm este doar un exemplu din multele, care nu mai are prea multe şanse.

Palatul de la Cisteiu de Mureş va rămâne posterităţii în câteva poze şi câteva descrieri. Deşi la număr în îngroaşă numărul castelelor şi palatelor din România, edificiul nu mai are prea multe şanse să ajungă nici măcar la un stadiu de unde am putea avea speranţa că se mai poate face ceva pentru el. Cu acoperişul prăbuşit şi zidurile ruinate, el se numără între cele peste 190 de castele din România. Singura bucurie pe care o mai poate face este cea pe care o oferă fotografilor.

Palatul de la Cisteiu de Mureş, judeţul Alba, a aparţinut familiei Mikes, una dintre cele mai importante familii secuieşti din Transilvania, menţionată încă din 1506 ca ocupând unul dintre cele şapte scaune ale Ţării Secuilor. Participând în secolul XVII la luptele politice şi la diverse campanii de război, familia Mikes primeşte, drept răsplată, suprafeţe întinse de pământ.

Mai citeşte:

De ce se pierd monumentele istorice? Sunt doar banii o problemă?!

Castelul pierdut de la Surduc – FOTO

“Cetăţii” Bucureştiului i se refuză identitatea istorică FOTO

În 1693, când Transilvania intră în componenţa Imperiului Habsburgic ca principat autonom, descendenţii familiei Mikes sunt ridicati la rangul de baroni, iar în anul 1696 primesc titlul de conţi (grofi).

Ansamblul de la Cisteiu de Mureş este compus din mai multe clădiri datând din perioade diferite: aliniată cu accesul principal se află curia, ridicată în 1796, din care se păstrează astăzi un impresionant timpan baroc. Urmează hambarul, ce datează tot din secolul al XVIII-lea. Ultimul element al ansamblului este palatul neoclasicist, construit în secolul XIX, cu un