În ritmul actual de atragere a banilor europeni, România va atrage de la UE până în 2015 doar 38% din cele 20 de miliarde de euro fonduri structurale puse la dispoziţie pentru perioada 2007-2013, arată o analiză realizată de Dragoş Pîslaru, manager general al firmei de consultanţă GEA Strategy & Consulting. Absorbţia este acum la 3,2% din aceste fonduri. 2015 este anul în care se pot face ultimele plăţi de la Uniunea Europeană pe contractele semnate anterior, după principiul n plus 2, deşi exerciţiul bugetar este 2007-2013.
Analiza a fost prezentată ieri în cadrul dezbaterii "Nou-veniţii în UE cântăresc costurile şi beneficiile" organizate de Platforma Europeană de Dezvoltare, o organizaţie nonguvernamentală iniţiată de profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi fost parlamentar european din partea PNL. Platforma îşi propune să fie un centru de legătură între companiile româneşti şi administraţia europeană.
Din cele 20 de miliarde de euro fonduri structurale, 4,25 miliarde de euro sunt fonduri pentru resurse umane, 4,5 miliarde de euro pentru infrastructură, 4 miliarde pentru mediu şi restul pentru alte sectoare, cum sunt IMM-urile. România are la dispoziţie încă 12 miliarde de euro pentru agricultură în aceeaşi perioadă.
Pîslaru de la GEA a ajuns la acest rezultat punând într-o ecuaţie datele de până acum, adică absorbţia lunară a banilor europeni în perioada martie 2009-martie 2011 şi a ţinut cont astfel de accelerarea absorbţiei din ultimii doi ani.
Plăţile totale făcute pentru programe europene, care includ atât plăţi de la UE, cât şi prefinanţări şi plăţi ale statului român, au crescut de la 600 mil. euro în decembrie 2009 la 1,7 mld. euro în decembrie 2010 şi sunt programate să crească până la 4,7 mld. euro în decembrie 2011.
Studiul arată că fondurile vor fi absorbite complet în 2019 în acest ritm, deci România
