Corneliu Baba a lasat o fascinanta colectie de portrete si autoportrete. Omul avea o pasiune anume pentru chipuri si un talent unic in a le reda intimitatea.

A desenat si pictat fetele oamenilor pentru a lasa marturii despre unele personalitati - Enescu, Zambaccian, Lucia Sturza Bulandra - sau pentru a prezenta principii ale umanitatii sau prototipuri umane. A fost deopotriva un aspru judecator si un extrem de sensibil martor al secolului XX. S-a comportat cu personajele pe care le-a pictat ca un regizor in subordinea caruia a trecut si actorul Baba. S-a reprezentat el insusi in extrem de multe stari, a exemplificat chiar pe chipul sau toate formele de expresie plastica, s-a "zugravit" in carbune, acuarela, tus, pastel, ulei, pe hartie, panza, carton.

La licitatiile de arta au fost inregistrate peste 100 de lucrari Baba in ultimii zece ani. Dintre acestea, peste 30 au fost portrete, personaje cunoscute sau anonime. Printre ele, zece autoportrete, majoritatea remarcabile. Plus cateva portrete ale sotiei. O intimitate descoperita, expusa fara rezerve de un artist care a avut de fapt un dialog spontan permanent cu prietenii, cu oamenii din jur, cu societatea.

Un autoportret si este in topul vanzarilor lui Corneliu Baba, o lucrare din 1989, realizata in tehnica mixta. Licitatia a pornit de la 4.000 de lei, un pret interesant pentru o lucrare Baba. Ciocanul a cazut dupa ce suma a crescut de 4 ori, iar cumparatorul a platit 16.000 lei plus taxe. Tranzactia a avut loc in mai 2006. Peste mai putin de un an, un alt autoportret, o lucrare in tus de aceasta data, din 1970, a fost licitat mult mai putin. In mod straniu, licitatia care a pornit de la 3.500 s-a oprit la 3.600 lei. Este de semnalat un apetit redus al cumparatorilor pentru desene in tus. Autoportretul a fost urmat la doua saptamani de un portret al sotiei, datat 1936, care a fost cumparat