“What this country needs is less public speaking and more private thinking”
Glosofobia, adica frica de a vorbi in public, este in teorie cea mai pregnanta frica a oamenilor, urmata de moarte. Putem deduce de aici ca e destul de chinuitor (pentru 75% din omenire) sa fii nevoit sa vorbesti in fata unei multimi. Eu am fost mereu terorizat de ideea de a vorbi in public. Prima mea prezentare, acum vreo 5 ani, a fost un cosmar total, chiar daca am facut repetitii, schite cu urma sa spun, memorari intense ale textului samd. Nici urmatoarele nu au fost departe. Exista chiar si o expresie americana care sa descrie acele prime experiente: fuck up.
De unde vine frica? Din ceea ce tu crezi ca cei care te privesc cred despre tine. E o spirala: tu crezi ca ei o sa aiba impresia ca esti un idiot - ei te vad panicat - tu iti adancesti impresia, te balbai si respiri panicat in microfon si ai gura uscata - ei isi pierd interesul sau mustacesc - tu incepi sa citesti slideurile si te rogi sa se termine mai repede - ei isi doresc acelasi lucru. Asa arata o prezentare proasta, adica standardul in lumea conferintelor. Fericitii din corporatii au macar backgrounduri si ilustratii frumoase, in prezentari gata facute - in timp ce firmele mici se chinuie de la un cap la altul.
Cei experimentati aleg calea sigura: citesc cat mai clar si mai monoton de pe slide, spun o poezie cu o voce liniara. Nu prea ai cum sa gresesti astfel, dar devii repede extrem de plictisitor si previzibil. Pentru un novice panicat modul lor de prezentare e aproape aspirational. Asa se creeaza traditia si publicul este condamnat la moarte prin power point.
Rezolvarea? Incepe de la Presentation zen - un website care ofera tone de informatie despre cum sa-ti structurezi corect o prezentare, plus diverse metode de livrare a prezentarii (din care poti alege situlul care ti se potriveste).
C
