Expulzarea în masă a ţiganilor români şi bulgari de pe teritoriul Franţei a împărţit în două tabere liderii UE, la summitul de la Bruxelles. Agenda summitului care era dedicată guvernanţei economice a UE a fost deturnată de războiul declaraţiilor dintre Comisia Europeană şi oficialii francezi din ajun.

Părerile despre chestiunea ţiganilor au fost spuse pe şleau în seara dinaintea summitului, la reuniunea Partidului Popular European. Jurnaliştii au surprins imagini cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi omologul român Traian Băsescu, în care primul părea distant, iar liderul de la Cotroceni, cu capul plecat şi abătut.

Comunicatul remis presei după reuniune de preşedintele PPE, Joseph Daul, a încercat să împace şi capra, şi varza. „Grupul popularilor europeni regretă excesele din declaraţiile anumitor miniştri francezi şi ale anumitor comisari europeni care au comparat situaţia din Franţa cu regimul nazist", a declarat şeful PPE. Daul a atras atenţia că problema integrării rromilor români şi bulgari a fost speculată de mai multe grupuri politice („un lucru regretabil"), uitând esenţa problemei: integrarea etnicilor.

Reding, susţinută de Austria

Problema desfiinţării taberelor de ţigani şi a expulzării acestora a fost impusă la summitul de la Bruxelles de liderul francez, Nicolas Sarkozy, vizibil iritat de ameninţările la adresa Franţei lansate de comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding. Oficialul european a comparat politica franceză faţă de rromi cu deportarea rromilor în Al Doilea Război Mondial şi a ameninţat Guvernul de la Paris cu sancţiuni pentru încălcarea dreptului la liberă circulaţie a rromilor.

Deşi Reding a spus ulterior că regretă interpretarea greşită a cuvintelor ei, iar guvernul de la Paris a părut că acceptă scuzele ei, Sarkozy a dat o replică agresivă oficialului. El a sugerat Luxemburgului, ţara de origine a lui Re