Artiştii din Bucureşti rămân fără ateliere. În fiecare an spaţiile de creaţie se împuţinează, iar bătălia pentru ele este de multe ori lipsită de demnitate.

În urmă cu câteva luni s-a stins din viaţă pictorul Ion Sălişteanu, la 81 de ani, fost preşedinte de onoare al UAP şi membru corespondent al Academiei Române. Maestrul a avut atelierul de creaţie situat în strada Ermil Pangratti, o adresă unde Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) este proprietar, având aici câteva zeci de ateliere. De altfel aceste de ateliere fac parte din rarele posesiuni ale uniunii.

După dispariţia lui Ion Sălişteanu s-a iscat o problemă: cine va avea dreptul să-i preia atelierul? Acest aspect se judecă în urma unui concurs de către secţia de pictură, de care aparţinea artistul. În această situaţie a avut câştig de cauză Sorin Ilfoveanu, 65 de ani, fost decan al Facultăţii de Arte Plastice şi fost rector al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Probabil că nu ar fi avut niciodată şansa aceasta un artist mai tânăr. „Domnul Ilfoveanu avea atelierul în Piaţa Amzei, însă clădirea de acolo se află în litigiu. Din această cauză suntem nevoiţi să eliberăm atelierele. Oricum, ştiu că până la sfârşitul anului expiră contractele de închiriere pentru cele aproximativ 40 de ateliere din Amzei", explică pentru România liberă Petru Lucaci, preşedintele UAP.

Însă nici măcar această rocadă nu se poate face uşor, pentru că atelierul maestrului Sălişteanu trebuie eliberat, iar familia nu are unde să ducă zecile de lucrări, majoritatea foarte mari, care au rămas în urma pictorului. „Atelierul domnului Sălişteanu este plin ochi de lucrări şi nu avem soluţii. Încercăm să eliberăm spaţiul", mai spune Petru Lucaci.

Lucaci: „Am cerut sprijin pe peste tot"

Dacă la începutul anilor '90 în Bucureşti existau aproape 4.000 de ateliere, astăzi UAP, filiala Bucureşti, se poate bucura că