Tismaneanu condamna ideologic comunismul (de parca poti aduce ideologia in fata justitiei), studiaza mortii in biblioteca; Oprea nu se infunda in vorbe crete si infoiate, ci vrea sa condamne la propriu comunismul, pornind de la tortionarii sai. Unii cred ca Marius Oprea a fost destituit de la conducerea IICCMER pentru ca e liberal. Greseala! Marius Oprea si oamenii lui au trecut la al doilea pas concret: deconspirarea tortionarilor si asasinilor (dupa primul pas in care au incercat sa ajute victimele regimului comunist - prin inaintarea de legi catre Parlament, prin obtinerea de pensii pentru anumite categorii etc), caci condamnarea comunismului fara vinovati e ca o furtuna intr-un pahar cu apa, ca o urmuziana tara independenta, dar fara ape, fara munti, dealuri si cimpii, fara orase si fara sate. Vinovatii trebuie sa raspunda in fata legii. S-au cautat dovezi clare, ferme, sapindu-se in paduri si in munti, acolo unde au fost impuscati oameni nevinovati. In acest sens, intr-un timp relativ scurt, s-au inaintat peste 400 de dosare la Parchetul General. Toate bine documentate, motivate. Insa DIICOT-ul, departamentul din Parchet care se ocupa cu asa ceva, a dat mereu solutii de neincepere a urmaririi penale si de suspendare a urmaririi penale. Asadar, nici o condamnare! De ce oare? E simplu: in tribunale, in justitie in general, ca in toate domeniile, are loc o dinastizare a conducerii. Rudele, copiii si nepotii celor care au avut functii inainte si care, multi dintre ei, au fost mai mult sau mai putin vinovati, sint acum in fruntea bucatelor din justitie. Marius Oprea mi-a vorbit intr-o discutie particulara de o inalta doamna din justitia romaneasca al carei bunic se face vinovat de condamnarea arbitrara si impuscarea unor flacai care se ascundeau prin paduri in anii 50, ca sa nu fie inrolati in armata (sarmanii, ei ii asteptau pe americani). Ca aceasta doamna sint si