Dacă internetul şi Google n-ar fi existat, acest articol ar fi putut începe cu o expunere de felul: „Există o reţea pe care există un motor de căutare, pe care, la rândul lui, există numeroase informaţii cu privire la mai orice pe lumea asta”.
Toate acestea sunt însă cunoscute bine cititorilor EVZ, aşa că discuţia despre aşa-numitul jurnalism google poate începe, mai simplu, cu o căutare pe Google. Termenul căutat e chiar „google journalism”, cu ghilimele şi în căsuţa de căutare, pentru ca faimosul motor să returneze doar paginile în care sintagma e prezentă ca atare.
Răspuns: 9.790 de rezultate, la ora scrierii articolului. E puţin sau mult? Relativ puţin, dacă comparăm cu milioane de rezultate pe care le produce un nume ca „Traian Băsescu” sau „Mircea Geoană”. Criteriul cantitativ produce o primă revelaţie: jurnalismul google nu e o noţiune chiar atât de cunoscută şi discutată. Cu atât mai bine - e puţin probabil ca dvs., cititorii EVZ, să ştiţi ceva despre povestea asta şi să vă fi format o părere, deci noi, EVZ, vă putem spune ceva nou.
Anume, ce? Un doctor în economie din Virginia dă, pe blogul propriu, un răspuns destul de limpede: jurnalismul google e atunci când indienii (din India, nu din America) pun cap la cap pe bloguri diferite informaţii valoroase culese de pe internet, pe blogurile proprii, de pildă despre Institutul Indian de Planning şi Management. Pentru indienii de pe bloguri, probabil că acest institut e mult mai important decât pentru dvs. şi pentru autorul acestor rânduri, deci e o tehnică de cercetare validă. Urmează câteva rezultate „junk” (Google e totuşi o maşinărie şi îţi dă şi diferite documente inutile), după care dăm peste o prescurtare deocamdată fără răspândire: joogalism, pentru acelaşi google journalism. Mai găsim diferite alte răspunsuri cu sau fără relevanţă şi, dacă restrângem rezultatele la cel