Zeci de medici din ţară, dar şi din Germania, Italia, Spania, Suedia sau Bosnia Herţegovina se întâlnesc în aceste zile la Braşov pentru a dezbate problema hepatitelor virale – noi soluţii de diagnostic şi tratament. Întâlnirea specialiştilor se desfăşoară în cadrul celui de-al patrulea Congres European al Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, organizat anul acesta sub titlul „Hepatitele virale – o continuă provocare”. Congresul a început încă de ieri şi continuă şi astăzi. Scopul evenimentul este, pe lângă sărbătorirea Zilei Mondiale de Luptă împotriva hepatitelor virale (din 19 mai), să sublinieze importanţa abordării cu responsabilitate a problematicii hepatitelor şi să identifice care este situaţia politicilor de sănătate în lupta cu această boală. Evenimentul este organizat de Asociaţia Sano-Hep România, membru fondator al European Liver Patient Association.
Mulţi depistaţi, şi mai mulţi nedepistaţi
„Numărul mare de persoane care se estimează că sunt afectate de virusul hepatic B şi C în România, de circa 2 milioane, situează ţara noastră pe un nedorit prim loc în Europa privind nivelul de răspândire al bolii”, a menţionat preşedintele Asociaţiei Sano-Hep, Gheorghe Ionescu. În opinia dr. Ileana Constantinescu, de la Institutul Clinic Fundeni, cifrele ar putea fi mult mai mari, însă „la nivel naţional nu există un program de depistare în masă a hepatitelor B şi C în special, deoarece nu se investeşte în prevenţie. Hepatita C, spre exemplu, este foarte periculoasă. Mulţi vin la noi în stări avansate ale bolii. Asta pentru că hepatita C nu are simptome clare de manifestare. Pacientul poate să acuze cel mult o stare de oboseală accentuată şi să o pună pe seama stresului. În realitate, el ar putea avea hepatită însă”.
Potrivit acesteia, Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei şi-a dovedit utilitatea „existând atunci un