Titus Ceia La sfarsitul fiecarei confruntari exista un scor. In general, acest scor e favorabil unuia sau altuia dintre cei ce se confrunta. Se mai intampla si ca scorul sa fie egal. Chiar si in acest caz, cineva pierde, cineva castiga. Depinde de perceptia marelui sau micului public. Se intra in lupta impreuna cu o serie intreaga de repere: notorietate, bagaj tehnico-tactic, spectaculozitate, fair-play. Absolut orice trage la cantar, interactioneaza, dinamizeaza.
Un caz aparte il reprezinta confruntarile din care ambii competitori ies prost.
Joi seara, la o emisiune televizata, o emisiune de mare audienta, doi cocosi ai tinerei generatii de politicieni romani si-au incrucisat sabiile in perimetrul unei chestiuni de maxima actualitate: incercarea de suspendare a presedintelui Romaniei.
De la inceput, un lucru s-a putut observa chiar si de la distanta. Sabiile erau de lemn. Bogdan Olteanu si Victor Ponta aveau un cu totul alt scop decat sa-si sparga reciproc dantura doctrinara. Scopul acesta, scopul real, putea fi definit in doua etape. Prima, cum sa otanjeasca mai trainic pe dusmanul numarul unu, Traian Basescu. A doua, cum sa lase impresia ca ei doi, Bogdan si Victor, se lupta. Si nu numai ca se lupta, ci si ca sunt cat se poate de diferiti.
N-au reusit nici una, nici alta.
Sigur ca Traian Basescu nu e perfect si nici invulnerabil. A ridicat multe mingi la fileu, a dat cu bata in balta in numeroase ocazii. Pana la urma insa, greselile cu care il poti prinde pe actualul presedinte al Romaniei se inscriu, asa, de-al dracului, in registru minor. Daca Traian Basescu nu a castigat in ultima vreme puncte de imagine, la fel de adevarat este ca nici nu a pierdut din zestrea acumulata anterior. N-a pierdut, unde? N-a pierdut in fata electoratului. E in continuare in top.
Pesedistul Ponta si liberalul Olteanu au scapat ace