Noua lege a contabilităţii, modificată prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, face pentru prima oară o distincţie clară între procesele de organizare şi ţinere a contabilităţii, respectiv întocmire şi semnare. Astfel, sistemul românesc de contabilitate face un pas înainte către dereglementare, apropiindu-se de şcoala de tip anglo-saxon, susţine Marin Toma (foto), preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).
O noutate pe care legea contabilităţii o aduce este faptul că absolvenţii de studii economice superioare vor putea în acelaşi timp să organizeze şi să ţină contabilitatea, precum şi să întocmească şi să semneze situaţiile financiare la firmele care au afaceri de sub 35.000 de euro pe an. Până în prezent, doar membrii CECCAR puteau realiza toate cele patru operaţiuni.
Aceste firme care vor angaja prin contract sau convenţie civilă absolvenţi de studii economice superioare pentru realizarea contabilităţii riscă foarte mult, în condiţiile în care aceşti absolvenţi vor fi responsabili nu numai cu ţinerea contabilităţii, ci şi cu întocmirea şi semnarea acesteia, menţionează Toma. „Ca întreprinzător, trebuie să fii aventurist să accepţi un asemenea lucru. Aş separa aceste două procese (organizarea şi ţinerea, respectiv întocmirea şi semnarea - n.red.), pentru că riscul este destul de mare. La companiile mari, doar cel care semnează răspunde. Spre exemplu, pentru o factură fictivă introdusă în costuri sunt răspunzători împreună şi întreprinzătorul, şi absolventul de studii economice superioare, pentru că este fals în acte, deci o infracţiune”, spune Toma. Noua lege a contabilităţii, modificată prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, face pentru prima oară o distincţie clară între procesele de organizare şi ţinere a contabilităţii, respectiv întocmire şi semnare. Astfel, sistemul românesc de contabilitate face un