Staţia de epurare de la Glina a fost inaugurată astăzi, însă aceasta asigură curăţarea a doar jumătate din apele reziduale ale oraşului. Faza a doua a proiectului va fi finalizată peste patru ani
Municipiul Bucureşti a scăpat, de ieri, de renumele trist de singura capitală europeană fără staţie de epurare. Autorităţile locale au tăiat panglica centrului de filtrare a apei de la Glina, finalizând astfel un proiect început de Nicolae Ceaşescu la mijlocul anilor ’80.
Principalul poluator al Dunării
Potrivit reprezentanşilor autorităţilor, Bucureştiul are o singură reţea de canalizare care adună atât apele uzate atât din locuinţele oamenilor, cât şi pe cele industriale. Până acum acestea erau vărsate direct în Dâmboviţa, în dreptul comunei Glina. De acolo, râul străbate Câmpia Română până la confluenţa cu Argeşul, iar apoi se varsă în Dunăre.
Click pe imagini pentru a vedea fotogaleria
„Bucureştiul era considerat principalul poluator al Dunării. Era singura capitală europeană fără o staţie de epurare“, a declarat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei. A fost nevoie de mai bine de 30 de ani şi de 108,3 milioane de euro pentru ca lucrurile să se schimbe.
„Din cei 12 metri cubi de apă pe secundă de ape uzate care se varsă în Dâmboviţa, staţia de epurare preia 10 metri cubi pe secundă pe care îi tratează mecanic, iar 5 metri cubi sunt epuraţi complet, este apă curăţată de impurităţi“, a explicat Epsică Chiru, directorul general adjunct al Apa Nova.
Circuitul apei prin staţia de epurare
Reţeaua de canalizare a Bucureştiului acoperă 85% din lungimea totală a străzilor oraşului şi deserveşte 90% din populaţie. Apele uzate menajere, pluviale şi industriale sunt preulate de către un colector principal numit Casetă şi care se află sub râul Dâmboviţa, în localitatea Glina. De acolo, o par