T., reporter al Ilustraţiunii Romăne, făcea pe la 1929 un drum pănă la "Cuibul singuratec" al Reginei Maria de la Balcic. Iată adnotările salepe marginea subiectului.Ilustraţiunea Romănă, 4 iulie 1929
T., reporter al Ilustraţiunii Romăne, făcea pe la 1929 un drum pănă la "Cuibul singuratec" al Reginei Maria de la Balcic. Iată adnotările salepe marginea subiectului.
Hoinărind, drumeţul insetat de frumuseţile pe care ni le-a dăruit natura, vecinic gata să cunoască un colţişor ascuns sau necunoscut, se abate, vrănd-nevrănd, spre acea parte a litoralului Mării Negre, căreia poeţii ii spun cu drept cuvănt "Coasta de argint".
Şi dacă nâa cunoscut drumul care duce spre Coasta-minune, ascultă pe acel imaginat de profesorul Vălsan pentru un tren "rapid", care ar trebui să ducă orăşanul prafului şi fumului de benzină, către soarele, florile şi nisipul Coastei de argint: "Prin somn auzi zurăitul ritmat şi ecourile bolţilor de fier ale podului de peste Dunăre. dacă ai deschide ochii, ai vedea jos, in lumina lunii, fulgerănd imensa spadă de oţel a Dunării. Iar a doua zi dimineaţa cănd simţi că mersul trenului se accelerează, dai perdeaua in lături şi priveşti coborărea de pe podişul Deliormanului in "Valea fără iarnă". Prin aburul dimineţii defilează oraşele de viligiatură, cu grădini de flori, culturi de tutun şi bumbac, cu pometuri intinse. Iată Ceatalar, scoţănd capul din sarica lui de păduri bătrăne, la o răscruce de văiâ¦
Iată Alaclise suspendat pe o terasă intre buchete aurii de floarea soarelui; iată Teke, cu minunate serpentine şi cu străvechea "turbe" musulmană, mormăntul lui Saltăc-Baba şi cu renumita miere de Teke, atăt de preţuită de sultanii Stambulului⦠Şi pretutindeni vile risipite pe malul Batovei limpede, săltănd pe stănci ca un părău de munte. In sfărşit, iată şi Ekrene, cu nume armonios, ocolind poala muntelui de ho
