Justiţia română are o nouă conducere. În pofida sugestiei preşedintelui Băsescu şi a solicitării oficiale a ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu de a amâna alegerile până la pronunţarea Curţii Constituţionale, noul Consiliu Superior al Magistraturii s-a constituit vineri şi a ales noua conducere. În cazul în care, pe data de 19 ianuarie, Curtea Constituţională va stabili că Hotărârea Senatului de validare a membrilor CSM este neconstituţională, atunci viaţa actualului CSM şi a noii conduceri va fi una extrem de scurtă, de doar câteva zile. Practic, scaunele a cinci dintre actualii membri ai CSM sunt cam şubrede şi, în cazul în care acest lucru va fi confirmat de Curtea Constituţională, vor trebui făcute alegeri pentru cele cinci posturi. Într-o atare situaţie însă, până la alte alegeri parţiale, va fi dificil pentru actualul CSM să funcţioneze, chiar şi provizoriu, pentru că nu ar mai avea cvorumul necesar pentru a putea lua hotărâri.
Dincolo de aceste aspecte tehnice şi care ţin de un scenariu negativ, ce s-ar putea spune despre noul CSM? În primul rând, faptul că au apărut câteva nume noi, judecători şi procurori tineri, cunoscuţi în special prin apropierea de societatea civilă şi prin poziţiile critice luate împotriva vechiului CSM. Culmea ironiei, acum se regăsesc de aceeaşi parte a baricadei, adică în acelaşi CSM, chemaţi să conducă împreună Justiţia română. În al doilea rând, trebuie menţionat faptul că noul preşedinte al CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă, este unul dintre reprezentanţii noii generaţii din sistemul judiciar. El a propus încă din prima sa zi de preşedinte o declaraţie de integritate a membrilor CSM, prin care aceştia să îşi asume o serie de principii. Pe durata exercitării mandatului, membrii CSM ar trebui să nu candideze pentru promovarea în funcţii de execuţie sau pentru numirea în orice fel de funcţii de conducere la instanţe sau