Rezultatele alegerilor locale, desi aparent nesurprinzatoare, vor configura cu totul altfel decit se prevedea aliantele preelectorale care vor fi facute pina in toamna acestui an Ultima moda politica a acestei veri pare sa devina cea a candidaturilor la presedintie alaturi de un candidat pe care potentialul locatar la Cotroceni il va propune ca premier. De citeva zile, in sedinte care se prelungesc ore in sir dupa miezul noptii, conducerile principalelor partide politice calculeaza procente, fac si desfac aliante, propun sau cauta viitori premieri, scopul fiind unul singur: sa faca parte din viitoarea structura a coalitiei la putere ce se va instala in noiembrie. Toti s-au convins ca, in conditiile in care increderea in clasa politica este la pamint, poposirea in opozitie nu promite nici un cistig viitor. Noutatea pe care o aduc ultimele negocieri si calcule este insa una singura. Majoritatea candidatilor cu sanse la alegerile prezidentiale vor ca, in campania electorala de la toamna, sa se prezinte alegatorilor alaturi de omul pe care il vor numi premier, potrivit Constitutiei, daca vor cistiga. Acest mod de abordare a alegerilor are o parte buna, dar este si semnul existentei unei anormalitati in viata politica romaneasca. Prezentarea de catre prezidentiabil a unui candidat pentru functia de premier poate reprezenta o anumita maturizare a vietii politice. Cum Constitutia nu prevede mari puteri presedintelui, Romania fiind, in fapt, o republica semiprezidentiala, alegatorul are tot dreptul sa stie cine va conduce treburile executive ale tarii in cazul in care voteaza un anumit candidat. In majoritatea statelor occidentale, acest lucru nu mai trebuie facut, pentru ca electoratul de acolo stie dinainte ca liderul partidului care cistiga alegerile devine, prin traditie, si premier. In conditiile in care populatia Romaniei, in buna masura, vrea sa voteze un om si nu un