Au fost împărţite cinci cartonaşe roşii: Savin, Voicu, Oros, Dică şi Cobrea. În ultimele minute de prelungiri, fotbaliştii s-au luat la bătaie la un corner al Chiajnei

Fotbalul românesc nu a fost niciodată caracterizat de conceptul de „normalitate”. Totuşi, a reusit mereu să surprindă. Printre demiteri, suspiciuni de blat şi condamnări ale oamenilor din sport, şi-a făcut loc şi un meci de baraj. Unul între Rapid şi Chiajna, anunţat acum o săptămână, care a obligat ambele echipe să facă transferuri pentru a putea fi încropite nişte loturi mai de Doamne Ajută. Nelicenţiata şi Retrogradata, personajele unui nou episod surprinzător al LPF-ului nu au avut încotro şi s-au conformat. Au strâmbat puţin din nas, s-au simţit jignite, erau politicoase una cu cealaltă şi îşi doreau ca cea mai bună să câştige. Atitudine normală, până la urmă, într-o situaţie aflată la polul opus. Împotriva sistemului nu te poţi pune. Nu te cheamă Dragomir. Nici Sandu. Aşa că te antrenezi şi-ţi joci şansa, fie ea venită de nicăieri şi fără antecedent în Liga I.

Florea, revelaţia Concordiei

Şi, dacă în afara terenului a fost linişte şi pace, prima repriză nu a ţinut notă concordantă. Veniţi după o perioadă în care nu s-au antrenat şi în care viitorul lor şi al clubului părea incert, rapidiştii au fost clar dominaţi de Chiajna. Pe teren, desigur. În tribune, lucrurile au stat invers. 6.000 de suporteri şi-au încurajat echipa, cu vreo 5.990 mai mulţi decât ai ilfovenilor, pentru care se mai bucurau din când în când fotbaliştii lăsaţi în afara lotului şi în mijlocul scandărilor giuleştene. Degeaba au încercat Pancu (min. 5, min.20, min. 31) şi Ioniţă (min. 7) să deschidă scorul. A făcut-o Florea, în minutul 32, atunci când a şutat imparabil, iar Drăghia nu a avut încotro decât să îl privească pe jucătorul Concordiei cum driblează fiecare fundaş pe care Ra