Sarbatorile de Pasti sunt marcate de obiceiuri stravechi, care implica curatenia, atat cea interioara, cat si cea a casei, innoirea hainelor, pregatirea bucatelor specifice, ciocnitul oualor rosii, alaturi de traditii mai noi, precum oferirea de cadouri pe care le aduce Iepurasul.

Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intai curatenia si bucatele care se fac in casa. De "curatenia de Pasti" orice gospodina trebuie sa se achite in timp util si sa aiba casa luna pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sarbatoare.

Preparatele de Pasti care, in general, nu lipsesc de pe masa sunt ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru facut in casa vineri, cand la biserica are loc Prohodul.

La tara, romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea lor in apa (ouale proaspete cad la fund, cele vechi se ridica la suprafata) si pregatesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi "condeie" au fost lumanarea - cu al carei capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne - si pana de gasca. Oamenii topesc ceara de albine in care se adauga putin carbune pisat, incondeiaza ouale cu motivele dorite si le pun apoi in vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara: oua pictate, decorate in relief, incondeiate cu frunze de plante, impodobite cu margele.

In comunitatile traditionale, ciocnitul oualor se face dupa reguli care difera de la o zona la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie : cine are prima lovitura (de obicei, barbatul mai in varsta), ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vazute" sau "pe nevazute". Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu cel