Comisia Europeană face ce-i stă în putinţă pentru a împinge România spre fondurile UE. Doar că în România toate merg bine, declarativ, până când se ajunge la "implementare". Guvernul nu are date nici măcar despre numărul total de angajaţi ai statului implicaţi în absorbţia fondurilor UE.
Comisia Europeană a decis ieri ca pe programele europene care crează valoare, acumulare şi locuri de muncă prefinanţarea naţională obligatorie în cazul României şi al altor cinci state UE să scadă la 5% de la o medie de 15%, iar cea a Bruxelles-ului să crească la 95%, ceea ce înseamnă că statul sau companiile vor plăti mai puţin, iar UE mai mult.
Va reuşi România să prindă acest tren, de vreme ce la Bucureşti Guvernul pare că nu ştie sau nu comunică câţi angajaţi are în ministerele sale pe gestionarea de fonduri europene?
Trei săptămâni pentru un răspuns la o întrebare
Cu aproape trei săptămâni în urmă ZF a solicitat în scris Guvernului această informaţie ca şi salariul mediu lunar net al acestui corp de experţi. Pentru a face o comparaţie între fondurile atrase de la interogare şi plăţile cu salariile funcţionarilor pe fonduri europene, ZF mai solicita volumul salariilor plătite acestui corp de funcţionari guvernamentali de la integrare pănă în prezent.
La două săptămâni de la formularea solicitării Guvernul a comunicat telefonic ZF că nu poate oferi aceste informaţii pentru că ele ar necesita un volum foarte mare de lucru întrucât trebuie să contactacteze toate ministerele pentru a putea face o centralizare. Dar care mai este rostul guvernului şi al şedinţelor de guvern dacă nu de a face centralizări şi agregări ale datelor?
Guvernul a sugerat ZF să facă singur aceste demersuri pe lângă ministere şi nu a dorit să transmită în scris răspunsul oferit telefonic. Ce s-ar întâmpla dacă premierul ar cere ca înt