Nu vad motivul ramanerii in functia de premier a lui Tariceanu dupa incredibila gafa legata de retragerea trupelor romane din Irak si dupa tot scandalul aferent ce ar putea duce chiar la spargerea partidului.

Cum nu stiu ce mai cauta ministrul Atanasiu la comanda Armatei atat timp cat si-a permis sa declanseze operatiunile de informare in randul atasatilor militari de la ambasade in baza unei decizii unilaterale. Plecarea in concediu pana se mai linistesc apele nu e o solutie. Cei doi liberali s-au jucat cu focul si s-au ars.

De dragul unei lovituri de imagine, care s-a dovedit in final un mare rateu politic, premierul a dovedit ca nu stie ce rol important joaca politica externa in acest moment, atentand direct la interesul national in numele unui demers stupid si periculos. In plan politic, Calin Popescu Tariceanu este in situatia soldatului trimis la vatra din cauza greselilor repetate comise pe linia frontului.

Nu trebuie sa se supere, ar gafa din nou, dar am impresia ca prin atitudinea manifestata a raspuns unei comenzi politice venite din zona grupurilor de interese de care vorbea presedintele. Asta poate fi perceptia observatorului avizat, bun cunoscator al mediului de afaceri in care se invarte primul ministru.

De dragul unei razbunari pe seful statului, inoportuna si nejustificata in multe privinte, cei care l-au consiliat pe premier cand l-au pus sa ceara CSAT retragerea militarilor din Irak i-au facut liderului liberal un mare rau. Pur si simplu au urmarit ca razboiul dintre cele doua Palate sa fie mentinut, eventual amplificat, cu riscul de a rupe total axa relatiilor politice din Alianta.

Relatii care, sa o spunem pe cea dreapta, sunt moarte. PNL si PD nu mai au nimic in comun. Interesele lor vizeaza teme cu caracter particular. Nimic din ce s-a promis in campania electorala sau in programul de g