Luarea de ostatici de ieri din Alger, între care s-a aflat cel puţin un român, şi uciderea a cel puţin 35 dintre ei în urma intervenţiei aviaţiei militare algeriene aruncă UE într-una din cele mai grave crize de securitate de la războiul din Irak încoace.
Cea mai mare teamă este că vor urma şi alte atacuri, iar securitatea cetăţenilor occidentali şi a intereselor occidentale, mai ales în Africa, sunt serios ameninţate.
În chiar ziua în care UE decidea formal să sprijine Franţa în războiul din Mali grupările islamiste afiliate Al-Qaida şi-au pus în practică ameninţările ("Franţa şi-a săpat propriul mormânt"). Un comando terorist a luat sute de ostatici (cel puţin 150 de algerieni şi 41 de cetăţeni străini) în complexul de exploatare a gazelor de la Amenas (Algeria, ţară învecinată cu Mali), iar, în timpul unei prime intervenţii aeriene a armatei cel puţin 35 dintre aceştia au fost ucişi, între care cel puţin şase străini. Informaţia era oferită de agenţia Reuters, dar alte surse, precum agenţia algeriană TSA, au vorbit ieri de sute de ostatici - 600 de algerieni ar fi scăpat, după intervenţia armatei.
O a doua operaţiune aeriană a armatei algeriene împotriva complexului a fost organizată aseară şi, potrivit TSA, militarii ar fi ocupat complexul. Dar informaţiile despre victime erau contradictorii.
La Bucureşti a fost constituită ieri o celulă de criză, iar preşedintele Traian Băsescu a fost ţinut permanent la curent cu evoluţia situaţiei, la fel ca în timpul crizei răpirii jurnaliştilor români în Irak, în 2005.
Atacul de ieri este cel mai grav comis împotriva cetăţenilor occidentali de la atentatele de la Madrid şi Londra din timpul războiului din Irak şi un semn grav că războiul din Mali - unde Franţa a intervenit împotriva islamiştilor care erau pe cale să cucerească capitala - nu
