Posibilitatea - şi momentul - izbucnirii următoarei epidemii care va afecta omenirea reprezintă subiectul unei analize realizate de medicul Jean-Claude Manuguerra, directorul celulei de intervenţie biologică de urgenţă de la Institutul Pasteur din Paris, transmite Mediafax.
Acelaşi medic francez este, totodată, preşedintele comitetului de coordonare a reţelei mondiale de alertă şi de acţiune în cazul izbucnirii unei epidemii pe Terra, relatează lefigaro.fr.
Bolile infecţioase au însoţit în mod constant evoluţia speciei umane, afirmă cercetătorul francez. Numeroase boli au influenţat şi uneori chiar modelat de o manieră importantă dinamica evolutivă a populaţiilor umane pe parcursul mileniilor. Aici pot fi citaţi cei 50 de milioane de morţi asociaţi cu pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919 şi îngrozitoarele epidemii de ciumă neagră, care au decimat aproximativ 25% din populaţia Franţei în secolul al XIV-lea. Rujeola şi malaria ucid în continuare milioane de copii în fiecare an pe plan mondial.
De la sfârşitul secolului al XIX-lea, au fost făcute eforturi extraordinare pentru a lupta împotriva agenţilor infecţioşi, cu un succes spectaculos în ţările occidentale. Dezvoltarea condiţiilor de igienă, campaniile de vaccinare, folosirea pe scară largă a insecticidelor, apoi a antibioticelor au condus la o diminuare fenomenală a procentului deţinut de bolile infecţioase în totalul indicilor de morbiditate şi de mortalitate. În anii 1950-1960, opinia larg răspândită în ţările occidentale era aceea că maladiile infecţioase vor fi mai bine stăpânite şi că aceste boli nu vor mai reprezenta o prioritate a guvernelor. Succesul obţinut de eradicarea variolei, în 1977, a întărit această idee, afirmă experţii francezi.
De atunci, situaţia s-a schimbat. Numeroase maladii infecţioase noi au apărut (SIDA, cauzată de HIV - virusul imunodeficienţei umane, febra