Ţara noastră înoată contra curentului şi îşi menţine obiectivul de a adera la euro în 2015, deşi întreaga Europă vorbeşte de dispariţia monedei unice.
Moneda euro împlineşte, la 1 ianuarie, 10 ani de când a luat naştere. Aniversarea nu se va desfăşura însă cu surle şi trâmbiţe, având în vedere că, niciodată în acest răstimp, moneda unică europeană nu s-a mai aflat într-o situaţie atât de dificilă. Pentru prima dată de la introducerea acesteia, în 2011 s-a vorbit despre dispariţia sa şi despre destrămarea zonei euro.
În contextul acestor turbulenţe, mai multe state est-europene, printre care Bulgaria, Cehia, Polonia şi Ungaria, au anunţat că pun frână planurilor de aderare la zona euro până când situaţia se va îmbunătăţi. Nu şi România.
Est-europenii spun „Pas!"
„Va dura câţiva ani până când Polonia va şti dacă zona euro este bine construită şi sigură pentru a adera", a declarat în decembrie Jan Vincent-Rostowski, ministrul polonez al Finanţelor.
„Bulgaria nu se va grăbi să adere la zona euro până când nu poate şti cu siguranţă în ce anume intră", a explicat şi Simeon Djankov, ministrul de Finanţe al Bulgariei. Petr Necas, premierul Cehiei, susţine şi el că „intrarea în zona euro în viitorul apropiat este o absurditate, uniunea monetară a devenit o uniune de datorii şi nu văd de ce aş plăti datoriile altuia".
Aflat într-o vizită oficială în Germania, în noiembrie, preşedintele Traian Băsescu a afirmat, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung", că aderarea României la zona euro până în 2015 este realistă, în contextul măsurilor luate în ultimii doi ani la Bucureşti. Intrarea statului român în uniunea monetară este o idee benefică, întrucât „nimănui nu-i strică să-şi stabilească obiective ambiţioase", a adăugat acesta.
Condiţiile necesare intrării în zona euro presupun ca rata inflaţiei din statul candidat