Doza de radiaţii din timpul acestei investigaţii echivalează cu două radiografii pulmonare. Riscurile iradierii sunt neînsemnate comparativ cu numărul de vieţi pe care le salvează mamografia după vârsta de 40 de ani.
Unele femei se tem că, efectuând mamografii de rutină, anual, după 40 de ani, aşa cum recomandă specialiştii, se iradiază inutil şi îşi sporesc riscul de cancer mamar. Însă această procedură salvează multe vieţi dacă este realizată cu regularitate, iar riscurile pe care le implică sunt reduse comparativ cu beneficiile, după cum reiese dintr-un studiu al specialiştilor Universităţii „Toronto".
Medicii canadieni au calculat că mamografiile realizate anual după vârsta de 40 de ani reduc cu 24 la sută riscul de deces prin cancer mamar.
Cât de mult iradiază
Nivelul total de iradiere permis într-un an este de cel mult 20 mSv (Sievert, unitatea de măsură pentru echivalentul dozei de radiaţii absorbite în ţesut). Doza echivalentă unei mamografii pentru ambii sâni este de 1-2 mSv, în funcţie de performanţa aparatului.
„Există două tipuri de mamografe: analogice şi digitale. În cazul celor analogice, doza de iradiere este similară celei provenite din trei-patru radiografii pulmonare, pe când cea digitală iradiază cam cât două radiografii pulmonare", spune medicul primar radiologie şi imagistică medicală Dana Elena Nedelcu de la Euroclinic.
Doza de radiaţii absorbită de corp în urma unei radiografii pulmonare este de aproximativ 0,6 mSv, iar cea provenită de la o tomografie computerizată toracică este de 4-8 mSv.
Iradierea sânilor este asociată cu un anumit risc de cancer mamar, dar specialiştii nu au putut identifica o legătură directă între mamografie şi riscul de cancer de sân, întrucât tumorile mamare induse de radiaţii nu pot fi deosebite de celelalte.
Efecte greu de cuantifi
