Comercianţii au majorat preţurile produselor cu cerere încă mare pe piaţă şi au ieftinit alimentele autohtone. Media scumpirilor – inflaţia anuală – din 2009 şi-a redus cu două puncte procentuale avansul faţă de anii anteriori, în care România avea creştere economică.
Ţigările, combustibilii, medicamentele şi serviciile de transport, la care cererea s-a menţinut constantă sau a scăzut nesemnificativ, se regăsesc şi în topul scumpirilor din anul 2009.
De cealaltă parte, în topul ieftinirilor din anul trecut apar acele produse pe care românii au fost nevoiţi să şi le drămuiască, pe fondul crizei financiare, majoritatea fiind alimentele de bază. Altfel spus, comercianţii şi-au permis să scumpească doar acele produse pentru care au avut clienţi dispuşi - de voie, de nevoie - să plătească mai mult.
Aceasta ar fi una dintre principalele concluzii ce se desprind din evoluţia indicelui preţurilor de consum al populaţiei în 2009, raportată ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Scumpirile anului trecut, compensate de unele ieftiniri, au generat o medie a inflaţiei de 4,74%, cu aproape 2% mai mică decât în 2007 (6,5%) şi în 2008 (6,3%), ceea ce arată că dinamica preţurilor a fost direct influenţată de evoluţia cererii.
Costurile din 2008, decontate în 2009
Anul trecut, cel mai mult s-au scumpit mărfurile nealimentare, în medie cu 7,7%, iar tarifele pentru servicii au crescut cu 6,8%. De unde vin aceste majorări? Cea mai importantă influenţă a avut-o creşterea costurilor de producţie înregistrată în industrie în anii anteriori.
Într-adevăr, dacă în 2007 costurile de producţie avansau cu 10%, iar în 2008 cu peste 20%, în 2009 creşterea preţurilor produselor finite de provenienţă industrială (nealimentare) a început să depăşească media generală a majorărilor. Fenomenul şi-a făcut apariţia la mijlocul lui 2009, pentru ca în decembrie di
