Liviu MALITA
Ceausescu, critic literar
Editura Vremea, Colectia „Fapte, Idei, Documente“, Bucuresti, 2007, 276 p.
Se plingea cineva, intr-o ancheta literara de bilant al anului trecut, de absenta dezbaterilor din revistele de profil. Si totusi, prilejuri au fost. Unul dintre ele este aparitia in Colectia FID („Fapte, Idei, Documente“) de la Editura Vremea a unei importante antologii de documente intitulate ironic: Ceausescu, critic literar. Cartea cuprinde patru importante stenograme ale unor intilniri dintre Ceausescu si scriitori: primele trei, imediat dupa Tezele din iulie (1971), care au consacrat revenirea in arta la principiile realismului socialist pur si dur, si ultima, in aprilie 1975. Liviu Malita, autorul antologiei si al studiului introductiv, e filolog de formatie (licenta la Facultatea de Filologie a Universitatii Babes-Bolyai, 1986), cadru universitar, acum la Facultatea de Teatru si Televiziune a aceleiasi universitatii. N-am sa mentionez din bibliografia lui, mult mai vasta, decit Cenzura in teatru. Documente. 1948-1989 (2006), doua volume semnificative pentru interesul, reconfirmat, al autorului fata de trecutul recent.
Trebuie sa precizez ca aparitia spectaculosului volum nu a trecut neobservata. Chiar in ancheta de sfirsit de an a revistei Cultura, vreo sase critici literari includ volumul lui Liviu Malita in topul editorial al lui 2007, iar unul dintre ei il desemneaza drept „Cartea anului“. Motivatia unuia dintre cei care fac aceasta propunere este, printre altele, aceea ca „cel dispretuit pe la colturi ca fiind slab de minte da clase unora care se cred breji“.
De altfel, toti cei care recenzeaza cartea au aceasta surpriza: Nicolae Ceausescu „iese bine“ din stenograme, zice Dan C. Mihailescu, in Evenimentul zilei din 4 ianuarie si in emisiunea sa de la Pro TV. Mult mai bine decit scriitorii „veniti aco