Șase din zece români au probleme cu greutatea, arată datele oficiale. Această deteriorare accelerată a sănătății populației a dus, printre altele, la dezvoltarea unor afaceri profitabile.
În 2010, cea mai vândută carte în lanțurile de librării a fost „Noua ordine alimentară - Și noi ce mai mâncăm“, scrisă de Gabriel Mencinicopschi. Doar în librăriile Diverta au fost vândute aproximativ 6.000 de exemplare. Am tinde să credem că, măcar dacă nu citesc prea multă beletristică de calitate, românii s-au pus pe slăbit, că au devenit conștienți de nevoia presantă de a adopta un stil de viață mai sănătos. De altfel, statisticile arată că peste 60% din populația adultă a țării are probleme cu greutatea, în timp ce 24,9% suferă de obezitate. „Românul este sub presiunea sedentarismului și a unei alimentații nesănătoase“, declară pentru Capital Nicolae Hîncu, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, menționând că invazia rețelelor fast-food, care vând mâncare multă și ieftină, contribuie din plin la creșterea ratei de obezitate nu numai în rândul adulților, cât mai ales al copiilor. „Se mănâncă prost. Nu avem niciun element care să ne arate o îmbunătățire, iar educația nutrițională lipsește cu desăvârșire“, adaugă nutriționistul.
Fast-food vs alimentație sănătoasă
În prezent, în România sunt 63 de restaurante McDonald’s (28 din ele în Capitală), 39 de unități KFC (17 în București) și nouă restaurante Burger King (din care opt în Capitală).
În timp ce Statele Unite alocă 10% din bugetul de sănătate pentru încetinirea obezității, iar Olanda și Germania, câte 7%, România nu este sprijinită în acest sens de către Ministerul Sănătății, programul național de diabet și alte boli de nutriție este limitat, momentan, doar la diabet. La ora actuală, în România, sunt aproximativ 400-450 de medici nutriționiști acreditați, însă numărul
