A construit cele mai impunătoare clădiri, dar murit în sărăcie, suferinţă şi mizerie. Este vorba despre de Szántay Lajos, cel ce a dat oraşului de le Mureş atâta strălucire.
Este vorba despre clădiri din municipiul Arad precum Palatul Cultural, Biserica Roşie, Palatul Bohus, Palatul Szántay, Gara CFR şi multe alte edificii măreţe.
A fost unul dintre cei mai mari arhitecţi ai oraşului, care s-a stins din viaţă în 1961. La 100 de ani de la inaugurarea Palatului Cultural reprezentanţii Mişcării Arădene propun arădenilor să îşi amintească de Szántay Lajos. Ei organizează vineri (astăzi) de la ora 18.30, la Biserica Evanghelică Luterană (Biserica Roşie) o întâlnire în care se va vorbi despre arhitectul Ludovic Szantay (1872 – 1961).
„Centenarul Palatului Cultural ne îngăduie să alegem spre aducere-aminte în «agora» itinerantă a Serilor Mişcării Arădene opera unui alt arhitect de prestigiu al Aradului. Deloc întâmplător, am intitulat evenimentul nostru: „Ludovic Szantay – arhitect de seamă al oraşului”, aşa cum sună şi placheta comemorativă plasată pe faţada palatului care-i poartă numele, prin contribuţia Asociaţiei Pro-Urbe Arad în 2011”, spun organizatorii.
Ludovic Szantay a realizat construcţii monumentale în stiluri arhitecturale diverse
Ludovic Karoly Szantay, născut la Arad, în 20 februarie 1872, într-o familie înstărită, cu grijă pentru educaţie, a contribuit esenţial la îmbogăţirea patrimoniului construit al Aradului, prin construcţii monumentale de o frumuseţe desăvârşită în stiluri arhitecturale diverse. După terminarea Şcolii Elementare şi a Gimnaziului Maghiar din Arad, mai apoi, a liceului la Budapesta, Ludovic Szantay urmează Politehnica din Zürich, de unde se întoarce cu diplomă de arhitect în 8 ianuarie 1894.
Şi-a pus în practică acumulările teoretice pe şantierele unor antreprenori arădeni, dintre care se evidenţiază Ji